Contract de donatie imobil – model actualizat pentru anul 2026

Contract de donație imobil – condiții, acte și efecte juridice

Un contract de donație imobil este actul prin care proprietarul unui apartament, al unei case, al unui teren sau al unui alt bun imobil transmite gratuit dreptul de proprietate unei alte persoane. Persoana care oferă imobilul este denumită donator, iar persoana care îl primește este denumită donatar.

Prin donație, transferul se realizează fără plata unui preț. Dacă beneficiarul trebuie să achite o sumă care reprezintă în realitate valoarea imobilului, operațiunea poate avea o altă natură juridică și nu trebuie prezentată formal drept donație.

Contractul de donație a unui imobil nu poate fi încheiat valabil numai printr-un document redactat și semnat acasă. Donația trebuie autentificată de un notar public, forma autentică fiind obligatorie sub sancțiunea nulității absolute.

Ce imobile pot fi donate

Donația poate avea ca obiect întregul drept de proprietate asupra unui imobil sau numai o cotă-parte din acesta. Bunul trebuie să aparțină donatorului și să poată fi identificat fără echivoc.

Prin contract pot fi donate:

• un apartament;
• o casă împreună cu terenul aferent;
• un teren intravilan;
• un teren agricol sau forestier;
• un spațiu comercial;
• un birou;
• un garaj;
• o construcție cu destinație industrială;
• o cotă indiviză dintr-un imobil;
• nuda proprietate asupra unui bun;
• un drept real imobiliar care poate fi transmis potrivit legii.

Dacă proprietarul deține numai o cotă de 1/2 dintr-un apartament, acesta poate dona numai cota care îi aparține. Nu poate transmite prin donație și partea celuilalt coproprietar fără acordul și participarea acestuia.

Cine poate fi donator și cine poate fi donatar

Donatorul trebuie să aibă capacitatea legală de a dispune de bun și să fie titularul dreptului transmis. Dreptul său trebuie să rezulte din actele de proprietate și din evidențele de cadastru și carte funciară.

Donatarul poate fi un membru al familiei, o altă persoană fizică, o societate, o asociație, o fundație sau o altă entitate care are capacitatea de a dobândi bunul respectiv.

Donația este întâlnită frecvent între:

• părinți și copii;
• bunici și nepoți;
• soți;
• frați și surori;
• unchi, mătuși, nepoți și alte rude;
• persoane care nu sunt rude;
• o persoană fizică și o organizație nonprofit;
• o societate și o altă persoană, dacă operațiunea este permisă și justificată.

În cazul persoanelor juridice trebuie verificat dacă donația este compatibilă cu scopul, actele constitutive, regulile de aprobare și interesul entității.

Forma obligatorie a contractului

Donația unui imobil trebuie încheiată în formă autentică în fața notarului public. Un înscris sub semnătură privată, chiar dacă este semnat de ambele părți și de martori, nu înlocuiește actul autentic necesar transferului.

Forma notarială permite verificarea:

• identității părților;
• capacității acestora;
• consimțământului exprimat;
• dreptului de proprietate al donatorului;
• situației juridice din cartea funciară;
• sarcinilor și interdicțiilor existente;
• documentelor cadastrale;
• obligațiilor fiscale;
• clauzelor și sarcinilor impuse donatarului.

Notarul explică părților efectele actului, însă acestea trebuie să stabilească înainte de semnare ce drepturi se transmit și ce drepturi își păstrează donatorul.

Ce trebuie să conțină contractul de donație

Identificarea exactă a imobilului

Contractul trebuie să conțină toate datele necesare pentru identificarea bunului. Acestea sunt preluate din actul de proprietate, documentația cadastrală și cartea funciară.

În funcție de tipul imobilului, se pot menționa:

• localitatea și adresa completă;
• numărul cadastral;
• numărul cărții funciare;
• suprafața utilă și suprafața construită;
• suprafața terenului;
• categoria de folosință a terenului;
• numărul apartamentului și etajul;
• cota din părțile comune;
• cota din terenul aferent;
• construcțiile înscrise pe teren;
• vecinătățile, dacă sunt relevante;
• destinația imobilului.

Pentru înscrierea dreptului în cartea funciară, actul trebuie să identifice imobilul prin numărul cadastral sau topografic și prin numărul cărții funciare. Contractul de donație este unul dintre actele care pot fundamenta intabularea dreptului de proprietate.

Actele necesare pentru donația unui imobil

Lista documentelor poate varia în funcție de tipul bunului, situația proprietarului și conținutul cărții funciare. Notarul trebuie contactat înainte de programarea semnării pentru verificarea dosarului.

În mod obișnuit, pot fi necesare:

• actele de identitate ale donatorului și donatarului;
• actul de proprietate asupra imobilului;
• documentația cadastrală;
• încheierea de intabulare;
• certificatul fiscal privind imobilul;
• extrasul de carte funciară pentru autentificare;
• certificatul energetic, dacă este aplicabil;
• actele de stare civilă care dovedesc rudenia sau căsătoria;
• certificatul de căsătorie al proprietarului;
• convenția matrimonială, dacă există;
• acordul sau participarea soțului, dacă situația juridică o impune;
• autorizația de construire și procesul-verbal de recepție, după caz;
• documentele persoanei juridice, dacă una dintre părți este o entitate;
• hotărârea organului competent al persoanei juridice;
• alte documente solicitate în funcție de situația imobilului.

Extrasul de carte funciară pentru autentificare este solicitat de notar. OCPI precizează că acest tip de extras se eliberează numai notarului public.

Acceptarea donației

Donația presupune nu numai voința proprietarului de a oferi bunul, ci și acceptarea donatarului. Beneficiarul nu poate deveni proprietar împotriva voinței sale.

În practica obișnuită, donatorul și donatarul se prezintă împreună la notar și semnează același contract. Documentul va conține declarația donatarului că acceptă donația și condițiile acesteia.

Acceptarea este importantă mai ales dacă donația este însoțită de sarcini, deoarece donatarul trebuie să cunoască și să accepte obligațiile care îi revin.

Donația întregului imobil sau a unei cote-părți

Donatorul poate transmite întregul imobil sau numai o cotă din dreptul său de proprietate. Dacă donează numai o parte, contractul trebuie să menționeze fracția exactă, de exemplu 1/2, 1/3 sau 25%.

Donatarul unei cote devine coproprietar împreună cu persoanele care dețin restul imobilului. Acesta nu dobândește automat folosința exclusivă a unei camere, a unui etaj sau a unei porțiuni din teren.

Pentru folosirea concretă a bunului poate fi necesar un acord între coproprietari. Dacă aceștia doresc proprietăți distincte, poate fi necesară dezmembrarea cadastrală sau efectuarea unui partaj.

Donația nudei proprietăți cu rezervarea uzufructului

O variantă frecventă este transmiterea nudei proprietăți către donatar și păstrarea uzufructului de către donator. În această situație, donatarul dobândește nuda proprietate, iar donatorul își rezervă dreptul de a folosi imobilul și, în limitele dreptului constituit, de a beneficia de veniturile acestuia.

Rezervarea uzufructului poate fi utilă atunci când un părinte dorește să transmită apartamentul copilului, dar vrea să locuiască în continuare în acesta sau să îl închirieze.

Clauza trebuie să stabilească:

• dacă uzufructul este viager sau temporar;
• dacă este rezervat unei singure persoane sau mai multor persoane;
• cine poate locui în imobil;
• cine poate încasa chiria;
• cine suportă cheltuielile curente;
• cine suportă reparațiile importante;
• condițiile stingerii dreptului;
• modul în care dreptul este înscris în cartea funciară.

Actul prin care se constituie uzufructul trebuie să identifice imobilul, titularul dreptului, numărul cadastral și numărul cărții funciare. Dreptul poate fi prevăzut chiar în contractul de donație.

Rezervarea dreptului de abitație

Donatorul poate păstra numai dreptul de a locui în imobil, fără toate prerogativele unui uzufructuar. Dreptul de abitație poate fi potrivit dacă scopul principal este asigurarea locuinței donatorului.

Contractul trebuie să precizeze:

• persoana care beneficiază de drept;
• spațiul care poate fi folosit;
• durata dreptului;
• persoanele care pot locui împreună cu titularul;
• repartizarea utilităților;
• accesul la părțile comune;
• condițiile în care dreptul încetează.

Donatorul nu trebuie să presupună că va putea locui în imobil după transfer numai pentru că donatarul este copilul sau o altă rudă apropiată. Dreptul trebuie prevăzut și înscris corespunzător.

Donația cu sarcină

Donația poate fi însoțită de obligații asumate de donatar. Aceste obligații poartă denumirea de sarcini și trebuie descrise clar în contract.

Donatarul poate avea obligația:

• să permită donatorului să locuiască în imobil;
• să suporte anumite cheltuieli;
• să întrețină sau să repare bunul;
• să plătească o datorie legată de imobil;
• să păstreze o anumită destinație a bunului;
• să ofere sprijin unei persoane indicate;
• să nu înstrăineze bunul într-o perioadă permisă de lege;
• să îndeplinească o obligație în beneficiul unei organizații sau al unei alte persoane.

Sarcina nu trebuie formulată vag. Documentul trebuie să indice conținutul obligației, durata, termenele și modalitatea prin care se poate verifica executarea.

Donație sau contract de întreținere

Dacă proprietarul transmite imobilul în schimbul obligației celeilalte persoane de a-i asigura întreținerea, hrana, îngrijirea și sprijinul pe durata vieții, un contract de întreținere poate corespunde mai bine intenției reale.

Diferența principală constă în faptul că donația este un act gratuit, în timp ce contractul de întreținere presupune o contraprestație asumată de dobânditor.

O donație cu o sarcină limitată nu trebuie confundată automat cu un contract de întreținere. Natura corectă a actului depinde de valoarea, întinderea și rolul obligațiilor asumate.

Donație sau testament

Donația produce efecte în timpul vieții donatorului. După autentificare și îndeplinirea formalităților necesare, dreptul este transmis donatarului.

Testamentul produce efecte după decesul testatorului și poate fi revocat sau modificat de acesta pe durata vieții.

Persoana care nu dorește să piardă dreptul de proprietate în timpul vieții trebuie să analizeze cu atenție dacă donația este instrumentul potrivit.

Donația unui imobil bun comun al soților

Dacă imobilul este bun comun, un singur soț nu poate transmite singur întregul drept de proprietate. Situația juridică trebuie verificată în funcție de momentul și modalitatea dobândirii, regimul matrimonial și înscrierile din cartea funciară.

Notarul poate solicita:

• participarea ambilor soți;
• certificatul de căsătorie;
• convenția matrimonială;
• actul de dobândire a bunului;
• declarații privind caracterul propriu sau comun;
• alte documente necesare clarificării proprietății.

Faptul că numai unul dintre soți apare într-un anumit document nu trebuie interpretat fără analiza actului de dobândire și a regimului matrimonial.

Donația către un copil minor

Un minor poate dobândi un imobil prin donație, însă acceptarea și reprezentarea sa trebuie realizate cu respectarea regulilor privind autoritatea părintească și protecția intereselor copilului.

Pot apărea situații în care interesele părintelui și ale copilului sunt contrare. De exemplu, părintele poate fi în același timp donator și reprezentant al minorului. Notarul va verifica dacă este necesară desemnarea unei alte persoane pentru reprezentarea copilului sau obținerea unor aprobări.

Dacă donația conține sarcini importante, acestea trebuie evaluate și din perspectiva interesului minorului.

Imobil ipotecat sau grevat de sarcini

Existența unei ipoteci nu trebuie ascunsă donatarului. Cartea funciară poate conține ipoteci, interdicții, sechestre, litigii, promisiuni, drepturi de uzufruct, servituți sau contracte de închiriere.

Înainte de semnare trebuie verificat:

• dacă donația este permisă în raport cu sarcina existentă;
• dacă este necesar acordul creditorului;
• dacă datoria rămâne în sarcina donatorului;
• dacă donatarul preia anumite obligații;
• dacă există interdicție de înstrăinare;
• dacă imobilul este urmărit silit;
• dacă există un proces privind dreptul de proprietate.

Donația nu determină automat stingerea ipotecii. Dreptul creditorului poate continua să greveze imobilul și după schimbarea proprietarului.

Predarea efectivă a imobilului

Contractul trebuie să stabilească momentul în care donatarul primește cheile și folosința bunului. Predarea poate avea loc la semnare sau la o dată ulterioară.

Dacă donatorul își rezervă uzufructul sau dreptul de abitație, donatarul nu va primi folosința completă cât timp dreptul rezervat este activ.

Pentru predare poate fi întocmit un proces-verbal care să includă:

• data predării;
• numărul cheilor;
• starea imobilului;
• bunurile existente;
• indexurile contoarelor;
• documentele tehnice predate;
• situația utilităților;
• eventualele defecțiuni.

Înscrierea donației în cartea funciară

După autentificare, dreptul dobândit trebuie înscris în cartea funciară. Contractul de donație reprezintă actul de proprietate care justifică solicitarea intabulării.

În cartea funciară pot fi înscrise simultan:

• dreptul de proprietate al donatarului;
• cota dobândită;
• uzufructul rezervat donatorului;
• dreptul de abitație;
• clauzele care pot fi notate potrivit legii;
• sarcinile care afectează imobilul;
• interdicțiile valabil constituite.

Actul de proprietate depus pentru înscriere trebuie să fie în forma cerută de lege și să identifice atât imobilul, cât și titularul dreptului.

Impozitul aplicabil donației

Regimul fiscal depinde de relația dintre părți, de patrimoniul din care este transmis imobilul și de normele fiscale aplicabile la data autentificării.

Codul fiscal prevede că impozitul aferent transferului proprietăților imobiliare din patrimoniul personal nu se datorează la dobândirea prin donație între rude și afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum și între soți.

Calitatea de soț, rudă sau afin trebuie dovedită prin acte de stare civilă. Chiar dacă transferul beneficiază de scutirea fiscală, pot exista în continuare onorarii notariale, tarife de carte funciară și alte costuri administrative.

Dacă donația este realizată între persoane care nu intră în categoria scutită sau dacă bunul aparține patrimoniului unei afaceri, tratamentul fiscal trebuie verificat separat înainte de semnare.

Cine plătește cheltuielile contractului

Părțile pot conveni cine suportă costurile autentificării și înscrierii în cartea funciară. În practică, acestea pot fi achitate de donator, de donatar sau împărțite între ei.

Costurile pot include:

• onorariul notarial;
• tariful pentru extrasul de carte funciară;
• tariful pentru intabulare;
• obținerea documentelor cadastrale;
• actualizarea cadastrului;
• certificatul energetic;
• traducerile și interpretarea, dacă sunt necesare;
• impozitul, dacă transferul nu este scutit;
• alte documente cerute pentru autentificare.

Valoarea totală depinde de imobil, valoarea utilizată la autentificare, relația dintre părți și complexitatea actului.

Poate donatorul să interzică vânzarea imobilului?

Donatorul poate dori ca beneficiarul să nu vândă imediat bunul. O asemenea clauză trebuie redactată cu respectarea limitelor legale și trebuie să fie justificată de un interes serios și legitim.

O interdicție formulată fără durată, fără justificare și fără limite nu trebuie presupusă valabilă numai pentru că este inclusă într-un proiect de contract.

Donatorul poate analiza și alte mecanisme de protecție:

• rezervarea uzufructului;
• rezervarea dreptului de abitație;
• donația numai a unei cote;
• stabilirea unei sarcini clare;
• clauza de întoarcere convențională în condițiile legii;
• păstrarea proprietății și întocmirea unui testament.

Clauza de întoarcere a bunului

În anumite condiții, contractul poate prevedea întoarcerea bunului la donator dacă donatarul moare înaintea acestuia sau dacă se produce situația expres stabilită potrivit legii.

Clauza trebuie redactată precis și înscrisă în cartea funciară atunci când legea permite și impune publicitatea sa.

Nu este suficientă o formulare generală precum „imobilul se întoarce dacă apar probleme”. Trebuie indicat evenimentul concret și efectele producerii sale.

Este donația irevocabilă?

Donația este, în principiu, un act irevocabil. Donatorul nu poate cere imobilul înapoi numai pentru că și-a schimbat părerea, relația dintre părți s-a răcit sau valoarea bunului a crescut.

Codul civil prevede două cauze principale de revocare: ingratitudinea donatarului și neexecutarea fără justificare a sarcinilor asumate prin donație. Revocarea nu operează automat.

Prin urmare, donatorul nu trebuie să considere că poate anula unilateral contractul printr-o simplă declarație sau notificare.

Revocarea pentru neexecutarea sarcinilor

Dacă donația a fost încheiată cu o sarcină, iar donatarul nu o îndeplinește fără justificare, donatorul poate utiliza mijloacele prevăzute de lege pentru a solicita executarea obligației sau revocarea donației, în funcție de situație.

Pentru a putea fi aplicată, sarcina trebuie să fie:

• prevăzută în contract;
• clară și determinabilă;
• posibilă;
• legală;
• acceptată de donatar;
• însoțită de termene sau criterii de verificare, dacă este necesar.

O promisiune verbală făcută în familie, dar neinclusă în contract, poate fi dificil de dovedit și de executat.

Revocarea pentru ingratitudine

Ingratitudinea nu reprezintă orice ceartă sau lipsă de recunoștință. Codul civil reglementează cazuri grave în care donația poate fi revocată, inclusiv atentatul la viața donatorului și alte conduite grave prevăzute de lege.

Revocarea trebuie cerută prin procedura corespunzătoare și nu produce efecte automat din momentul apariției conflictului.

Donatorul trebuie să păstreze probele și să respecte termenele aplicabile unei asemenea cereri.

Reducțiunea donației după decesul donatorului

O donație poate influența viitoarea succesiune a donatorului. Dacă există moștenitori rezervatari, liberalitățile care depășesc partea de care proprietarul putea dispune pot fi supuse reducțiunii după deschiderea moștenirii.

Acest aspect este important mai ales atunci când o persoană donează aproape întregul patrimoniu unui singur copil, unei alte rude sau unei persoane din afara familiei.

Înainte de semnare trebuie analizate:

• valoarea imobilului;
• celelalte bunuri ale donatorului;
• existența copiilor;
• existența soțului supraviețuitor;
• donațiile realizate anterior;
• efectele asupra viitoarei succesiuni;
• posibilitatea raportului donației;
• eventualele litigii între moștenitori.

Raportul donației la moștenire

În anumite situații, donația primită de un moștenitor poate fi luată în considerare la împărțirea moștenirii. Contractul trebuie să precizeze dacă donația este realizată cu sau fără scutire de raport, atunci când o asemenea mențiune este relevantă și permisă.

Scutirea de raport nu elimină automat regulile privind rezerva succesorală și reducțiunea liberalităților excesive.

Persoanele care doresc să favorizeze un anumit moștenitor trebuie să analizeze efectele donației asupra întregii succesiuni, nu numai transferul imediat al bunului.

Donația unui teren agricol

Pentru un teren trebuie verificate categoria de folosință, amplasamentul, suprafața, accesul, sarcinile, eventualele contracte de arendă și situația cadastrală.

Documentele pot include:

• titlul de proprietate;
• procesul-verbal de punere în posesie;
• planul parcelar;
• documentația cadastrală;
• certificatul fiscal;
• contractul de arendă, dacă există;
• documentele privind construcțiile amplasate pe teren;
• actele necesare clarificării categoriei de folosință.

Dacă situația din acte nu corespunde realității din teren, poate fi necesară actualizarea cadastrului înainte de autentificare.

Donația unei case cu teren

În cazul unei case, trebuie verificat dacă toate construcțiile existente sunt înscrise în cadastru și în cartea funciară. Extinderile, anexele și modificările neînregistrate pot întârzia semnarea contractului.

Contractul trebuie să arate dacă sunt donate:

• casa principală;
• terenul aferent;
• garajul;
• anexele gospodărești;
• căile de acces;
• cotele din drumurile comune;
• branșamentele și instalațiile;
• alte construcții înscrise.

Donația numai a construcției sau numai a terenului trebuie analizată atent, deoarece drepturile asupra celor două elemente pot deveni dificil de administrat separat.

Donația unui apartament

Pentru un apartament, contractul trebuie să includă și cotele indivize din părțile comune ale clădirii și din terenul aferent, dacă acestea fac parte din dreptul de proprietate.

Trebuie verificate:

• suprafața utilă;
• suprafața balconului sau terasei;
• boxa și garajul;
• cotele comune;
• terenul aferent;
• eventualele datorii;
• modificările interioare;
• ipotecile și interdicțiile;
• existența unui contract de închiriere.

Donația imobilului închiriat

Existența unui chiriaș trebuie declarată și analizată înainte de semnare. Transferul proprietății nu trebuie prezentat ca și cum imobilul ar fi liber, dacă acesta este ocupat în baza unui contract.

Contractul de donație poate preciza:

• existența închirierii;
• durata contractului;
• valoarea chiriei;
• garanția plătită de chiriaș;
• plățile restante;
• persoana care va încasa chiria după transfer;
• documentele care vor fi predate donatarului.

Poate donatarul refuza ulterior donația?

Înainte de semnare, donatarul poate decide că nu dorește să accepte bunul. După încheierea valabilă a contractului și înscrierea transferului, simpla răzgândire nu desființează automat donația.

Dacă donatarul dorește să retransmită imobilul, va fi necesar un nou act juridic adecvat, cu propriile formalități și costuri.

Donația prin mandatar

Dacă una dintre părți nu se poate prezenta personal, aceasta poate fi reprezentată numai în baza unui mandat care respectă forma și cerințele aplicabile operațiunii.

Procura trebuie să identifice clar:

• donatorul sau donatarul reprezentat;
• mandatarul;
• imobilul;
• dreptul transmis;
• clauzele importante;
• dreptul de a semna contractul;
• dreptul de a accepta donația, dacă este cazul;
• limitele mandatului.

O procură generală pentru administrarea bunurilor nu trebuie considerată automat suficientă pentru donarea unui imobil.

Donația unui imobil din străinătate

Dacă imobilul este situat în alt stat, forma, taxele și înscrierea transferului sunt guvernate în principal de regulile aplicabile în statul în care se află bunul.

Dacă una dintre părți se află în străinătate, procura sau documentele emise acolo pot necesita:

• autentificare;
• apostilare;
• supralegalizare;
• traducere autorizată;
• legalizarea traducerii;
• verificarea competenței autorității emitente.

Greșeli frecvente la donarea unui imobil

Transferul gratuit al unui bun valoros trebuie analizat atent înainte de semnare. Printre cele mai frecvente greșeli se află:

• semnarea unui înscris privat în locul actului autentic;
• donarea unui bun care nu aparține integral donatorului;
• omiterea soțului coproprietar;
• descrierea incompletă a imobilului;
• neactualizarea cadastrului;
• neînscrierea construcțiilor existente;
• ascunderea ipotecilor și litigiilor;
• lipsa rezervării uzufructului, deși donatorul dorește să rămână în locuință;
• formularea vagă a sarcinilor;
• confundarea donației cu întreținerea;
• presupunerea că donația poate fi revocată oricând;
• ignorarea efectelor asupra moștenirii;
• neclarificarea obligațiilor fiscale;
• folosirea unei procuri necorespunzătoare;
• neînscrierea dreptului în cartea funciară.

Ce trebuie verificat înainte de semnare

Donatorul trebuie să înțeleagă că, prin donație, transmite un drept patrimonial important. Donatarul trebuie să verifice situația imobilului și obligațiile pe care le acceptă.

Înainte de autentificare este recomandată verificarea următoarelor aspecte:

• cine este proprietarul înscris;
• dacă imobilul este bun propriu sau comun;
• dacă suprafața corespunde actelor;
• dacă toate construcțiile sunt înregistrate;
• dacă există ipoteci, litigii sau sechestre;
• dacă există chiriași;
• ce cotă se donează;
• dacă donatorul își rezervă uzufructul sau abitația;
• dacă există sarcini pentru donatar;
• cine suportă cheltuielile;
• ce impozit este aplicabil;
• efectele asupra moștenirii;
• condițiile revocării;
• data predării;
• documentele necesare pentru intabulare.

Întrebări frecvente despre contractul de donație imobil

Pot dona un apartament printr-un contract semnat acasă?

Nu. Donația unui imobil trebuie încheiată prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute.

Este necesară prezența donatarului?

Donatarul trebuie să accepte donația. Părțile se prezintă de regulă la notar, personal sau prin mandatari care dețin procuri corespunzătoare.

Pot dona numai jumătate din apartament?

Da, dacă donatorul deține cota respectivă. Contractul trebuie să indice exact cota transmisă.

Pot dona apartamentul și să locuiesc în continuare în el?

Da, prin rezervarea unui drept de uzufruct sau de abitație, formulat corespunzător și înscris în cartea funciară.

Copilul poate vinde imobilul primit prin donație?

Donatarul devine proprietar și poate dispune de dreptul său, sub rezerva uzufructului, sarcinilor, interdicțiilor valabil constituite și regulilor speciale aplicabile minorilor.

Donația poate fi anulată dacă părintele se răzgândește?

Nu numai pentru că donatorul și-a schimbat decizia. Donația este, în principiu, irevocabilă, iar revocarea poate interveni în cazurile și prin procedurile prevăzute de lege.

Donația poate fi revocată dacă donatarul nu respectă obligațiile?

Dacă obligațiile au fost prevăzute ca sarcini în contract și nu sunt executate fără justificare, donatorul poate solicita măsurile legale corespunzătoare. Revocarea nu operează automat.

Se plătește impozit pentru donația de la părinte la copil?

Codul fiscal prevede scutirea transferului prin donație între rude și afini până la gradul al III-lea inclusiv și între soți. Pot exista însă onorarii notariale și tarife de carte funciară.

Este donația mai sigură decât testamentul?

Cele două acte au efecte diferite. Donația transferă dreptul în timpul vieții, în timp ce testamentul produce efecte după deces și poate fi modificat de testator.

Poate fi donat un imobil ipotecat?

Situația trebuie verificată în raport cu contractul de credit, ipoteca, interdicțiile din cartea funciară și acordul creditorului. Donația nu stinge automat ipoteca.

Este obligatorie intabularea donatarului?

Dreptul dobândit trebuie înscris în cartea funciară. Contractul de donație reprezintă actul de proprietate utilizat pentru solicitarea intabulării.

Poate un minor primi un apartament prin donație?

Da, dar acceptarea și reprezentarea minorului trebuie realizate cu respectarea regulilor privind autoritatea părintească, conflictul de interese și protejarea patrimoniului copilului.

Trebuie acordul fraților dacă părintele donează unui singur copil?

Proprietarul poate dispune de bunul său fără acordul celorlalți copii, însă donația poate produce efecte succesorale și poate fi analizată ulterior în raport cu rezerva succesorală și reducțiunea liberalităților.

Poate donatorul păstra dreptul de a încasa chiria?

Da, dacă își rezervă un drept corespunzător, precum uzufructul, și contractul stabilește că poate folosi bunul și culege veniturile acestuia.

Cine plătește taxele notariale?

Părțile pot conveni cine suportă cheltuielile. Înțelegerea trebuie comunicată notarului și, pentru claritate, poate fi menționată în contract.