Contract transport marfa intern – model actualizat pentru anul 2026

Contract transport marfă intern – model pentru transportul rutier de bunuri în România

Un contract transport marfă intern este documentul prin care un transportator se obligă să preia anumite bunuri dintr-un loc situat în România, să le transporte și să le predea destinatarului la o altă adresă de pe teritoriul țării, iar beneficiarul se obligă să achite tariful convenit.

Contractul poate fi utilizat pentru transportarea produselor finite, materiilor prime, materialelor de construcții, mobilierului, echipamentelor, coletelor, mărfurilor paletizate, produselor alimentare sau a altor bunuri permise de lege. Pentru mărfurile periculoase, deșeuri, produse alimentare, animale vii, bunuri accizabile ori transporturi agabaritice sunt necesare clauze și documente suplimentare.

Părțile trebuie să stabilească cine predă marfa, cine o transportă, cine o primește și cine achită serviciul. Expeditorul, beneficiarul transportului și destinatarul pot fi aceeași persoană, dar pot reprezenta și entități diferite.

Un model Contract transport marfa intern trebuie să descrie exact bunurile, cantitatea, greutatea, ambalarea, traseul, termenele, tariful, încărcarea, descărcarea și răspunderea pentru pierdere, deteriorare ori întârziere. O comandă transmisă numai prin telefon nu oferă suficiente dovezi dacă apar diferențe între marfa încărcată și cea livrată.

Ce reprezintă transportul intern de marfă

Transportul intern sau național presupune deplasarea mărfurilor între un loc de încărcare și un loc de descărcare aflate pe teritoriul României.

Transportul poate fi efectuat printr-o singură cursă, prin mai multe curse programate sau în baza unui contract-cadru care stabilește condițiile generale pentru comenzile viitoare.

Fiecare comandă trebuie să indice cel puțin marfa, cantitatea, locul de încărcare, destinația, data și tariful. Contractul-cadru nu trebuie să fie atât de general încât să nu permită identificarea obligațiilor corespunzătoare unei anumite curse.

Diferența dintre transportul contra cost și transportul în cont propriu

Transportul contra cost este realizat de un operator pentru o altă persoană, în schimbul unui tarif.

Transportul în cont propriu este efectuat de o întreprindere pentru deplasarea bunurilor care îi aparțin, pe care le-a produs, cumpărat, vândut, închiriat ori prelucrat, în condițiile regimului aplicabil.

Dacă o firmă își transportă produsele între depozitele proprii cu vehiculele și personalul său, operațiunea poate reprezenta transport în cont propriu. Dacă angajează o firmă specializată și îi plătește cursa, este vorba despre un transport contra cost.

Documentele și condițiile de autorizare diferă. Contractul nu trebuie să prezinte drept transport în cont propriu o prestație executată în realitate pentru un client, contra unei remunerații.

Părțile contractului de transport

Transportatorul este operatorul care preia marfa și se obligă să o deplaseze până la destinație.

Beneficiarul este persoana care comandă serviciul și, de regulă, achită tariful. Acesta poate fi vânzătorul, cumpărătorul, proprietarul bunurilor, un producător, un distribuitor sau o altă persoană interesată de transport.

Expeditorul este persoana care predă efectiv marfa transportatorului și furnizează informațiile și documentele necesare.

Destinatarul este persoana îndreptățită să primească bunurile la punctul de descărcare. Contractul trebuie să precizeze dacă destinatarul poate formula instrucțiuni, observații și reclamații direct față de transportator.

Identificarea transportatorului

Contractul trebuie să conțină denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, contul bancar și reprezentantul transportatorului.

Beneficiarul trebuie să verifice dacă operatorul are dreptul să efectueze tipul de transport solicitat și dacă vehiculul utilizat deține documentele necesare.

Pentru transportul rutier contra cost, trebuie verificate licența, copia conformă aferentă vehiculului și celelalte documente impuse, ținând cont de categoria vehiculului și de excepțiile legale.

Existența unei societăți cu obiect de activitate în domeniul transportului nu demonstrează singură îndeplinirea tuturor condițiilor pentru efectuarea cursei.

Identificarea beneficiarului și a expeditorului

Beneficiarul trebuie identificat prin datele complete ale persoanei fizice sau juridice.

Dacă expeditorul este o altă societate, aceasta trebuie menționată separat împreună cu adresa depozitului și persoana de contact.

Transportatorul trebuie să știe cine are dreptul să predea bunurile și să semneze documentele de încărcare.

O persoană aflată întâmplător la depozit nu trebuie să modifice cantitatea, destinația ori condițiile cursei fără o autorizare verificabilă.

Transportul efectuat prin comenzi succesive

Părțile pot încheia un contract-cadru pentru o anumită perioadă și pot organiza fiecare cursă printr-o comandă de transport.

Contractul-cadru stabilește regulile generale privind tarifele, răspunderea, plata, asigurarea și reclamațiile.

Comanda individuală trebuie să conțină datele concrete ale transportului și să fie acceptată de transportator.

Trebuie stabilită ordinea de prioritate dintre contract, comandă, documentul de transport și eventualele condiții generale. În cazul unei neconcordanțe, părțile trebuie să știe ce document prevalează.

Identificarea mărfii

Marfa trebuie descrisă prin denumire, natură, cantitate, greutate, volum și număr de colete, paleți ori unități.

Pentru produse individualizate pot fi introduse seriile, codurile, loturile, numerele de comandă sau alte elemente de trasabilitate.

Descrieri precum „marfă generală”, „diverse produse” sau „materiale” pot fi insuficiente atunci când apar lipsuri sau când bunurile necesită un anumit tip de vehicul.

Expeditorul trebuie să comunice dacă marfa este fragilă, perisabilă, valoroasă, sensibilă la temperatură, umiditate, lumină, șocuri sau poziția de transport.

Greutatea și dimensiunile mărfii

Contractul trebuie să indice greutatea brută și, dacă este relevant, dimensiunile coletelor ori paleților.

Beneficiarul nu trebuie să comunice o greutate mai mică pentru obținerea unui tarif redus sau pentru utilizarea unui vehicul necorespunzător.

Supraîncărcarea poate afecta siguranța, poate conduce la sancțiuni și poate obliga transportatorul să refuze plecarea până la reducerea încărcăturii.

Dacă greutatea reală diferă de cea declarată, contractul trebuie să prevadă recalcularea tarifului și suportarea costurilor generate.

Valoarea mărfii

Pentru bunurile valoroase este recomandată declararea valorii reale înainte de acceptarea comenzii.

Transportatorul trebuie să poată evalua riscul și să verifice limitele poliței sale de asigurare.

O valoare mare poate necesita un vehicul securizat, un traseu special, doi șoferi, monitorizare, interdicția staționării în anumite locuri sau o asigurare suplimentară.

Factura comercială, avizul și documentele transportului trebuie să conțină informații compatibile privind natura și cantitatea bunurilor.

Ambalarea și marcarea mărfii

Expeditorul trebuie să pregătească bunurile într-un ambalaj adecvat transportului rutier obișnuit.

Ambalajul trebuie să reziste manipulării, vibrațiilor, frânării, stivuirii și condițiilor normale de drum.

Coletele fragile trebuie marcate, iar bunurile care trebuie păstrate într-o anumită poziție trebuie să aibă indicații vizibile.

Transportatorul trebuie să consemneze rezerve dacă observă ambalaje deteriorate, deschise, ude, insuficiente sau necorespunzătoare înainte de preluare.

Paletizarea și mijloacele de ambalare

Contractul trebuie să stabilească dacă paleții, containerele, navetele și celelalte ambalaje sunt returnabile.

Trebuie indicat numărul predat și termenul pentru schimb ori restituire.

Un sistem de schimb de paleți trebuie documentat separat pentru fiecare cursă.

Transportatorul nu trebuie obligat să restituie ambalaje pe care documentele de încărcare nu le identifică.

Locul de încărcare

Adresa trebuie indicată complet, împreună cu depozitul, poarta, rampa și persoana de contact.

Beneficiarul trebuie să comunice programul de lucru, restricțiile pentru vehicule grele și condițiile de acces.

Dacă vehiculul trebuie să intre într-o zonă cu limitări de tonaj, acces controlat sau autorizații locale, obligația obținerii documentelor trebuie stabilită înaintea cursei.

Costurile produse printr-o adresă greșită sau prin lipsa accesului trebuie atribuite persoanei responsabile.

Data și intervalul de încărcare

Contractul trebuie să indice data și intervalul în care vehiculul trebuie să se prezinte.

Trebuie diferențiată ora de sosire de ora până la care încărcarea trebuie finalizată.

Dacă transportatorul ajunge la timp, dar marfa nu este pregătită, contractul poate prevedea un timp gratuit de așteptare și un tarif pentru depășirea acestuia.

Confirmarea sosirii poate fi realizată prin documentul de acces, GPS, mesaj sau semnătura reprezentantului expeditorului.

Cine efectuează încărcarea

Părțile trebuie să stabilească dacă încărcarea este realizată de expeditor, de transportator ori de o firmă specializată.

Trebuie indicată persoana responsabilă pentru utilajele de ridicare, personalul, distribuirea greutății și fixarea mărfii.

Șoferul poate verifica vizual operațiunea, dar nu trebuie considerat automat responsabil pentru manipularea realizată exclusiv de personalul depozitului.

Dacă șoferul participă la încărcare, limitele și obligațiile sale trebuie descrise.

Fixarea și asigurarea încărcăturii

Marfa trebuie poziționată și fixată astfel încât să nu se deplaseze, răstoarne, cadă sau afecteze stabilitatea vehiculului.

Contractul trebuie să stabilească cine furnizează chingile, colțarele, covorașele antiderapante, barele și celelalte materiale.

Transportatorul trebuie să refuze plecarea dacă încărcătura creează un risc evident și nu poate fi asigurată corespunzător.

Sigilarea vehiculului nu înlocuiește fixarea fizică a mărfii.

Documentul de transport

Vehiculul trebuie să fie însoțit de documentul de transport și de actele specifice mărfii și operațiunii efectuate.

Documentul trebuie să permită identificarea transportatorului, expeditorului, beneficiarului, destinatarului și bunurilor.

Pot fi utilizate o scrisoare de trăsură, o comandă confirmată, avizul de însoțire și alte documente comerciale, în funcție de organizarea transportului.

Contractul principal și documentul aflat la bord trebuie să conțină informații compatibile privind marfa, traseul și părțile implicate.

Scrisoarea de trăsură și formularul CMR

Părțile pot utiliza un formular cunoscut comercial drept CMR și pentru evidența unei curse naționale.

Totuși, Convenția CMR este destinată transportului internațional în care locul preluării și locul livrării se află în state diferite.

Folosirea grafică a unui formular CMR pentru o cursă efectuată integral în România nu transformă automat operațiunea într-un transport internațional și nu conduce singură la aplicarea integrală a Convenției.

Pentru transportul intern trebuie verificate contractul, Codul civil, legislația rutieră și normele speciale aplicabile mărfii.

Avizul de însoțire a mărfii

Avizul poate dovedi proveniența, expeditorul, destinatarul, produsele și cantitățile transportate.

Documentul comercial nu înlocuiește întotdeauna contractul de transport și documentele de autorizare ale operatorului.

Șoferul trebuie să primească exemplarele necesare înainte de plecare și să nu transporte bunuri diferite de cele înscrise.

Corecturile trebuie realizate printr-o procedură verificabilă, nu prin modificarea unilaterală a documentului după încărcare.

Traseul transportului

Contractul poate indica traseul obligatoriu sau îi poate permite transportatorului să aleagă ruta rezonabilă.

Pentru mărfuri valoroase, periculoase, agabaritice ori sensibile pot exista restricții privind drumurile, opririle și parcările.

Transportatorul trebuie să informeze beneficiarul dacă apare o blocare, o restricție sau un eveniment care impune devierea semnificativă.

Costurile suplimentare nu trebuie facturate fără o justificare și fără respectarea procedurii de aprobare stabilite.

Termenul de livrare

Data sau intervalul de livrare trebuie înscris clar.

Trebuie stabilit dacă termenul este ferm, estimativ sau condiționat de finalizarea încărcării.

Pentru mărfuri destinate unei linii de producție, unui șantier sau unui eveniment, întârzierea poate produce consecințe importante și trebuie comunicată transportatorului înainte de acceptarea comenzii.

Contractul poate prevedea obligația actualizării beneficiarului privind poziția și ora estimată de sosire.

Locul de descărcare

Destinația trebuie identificată prin adresă, rampă, program și persoană autorizată să primească bunurile.

Beneficiarul trebuie să comunice restricțiile de acces și echipamentele disponibile pentru descărcare.

Dacă adresa se modifică după plecare, transportatorul trebuie să primească instrucțiunea în scris și confirmarea costurilor suplimentare.

Cine efectuează descărcarea

Contractul trebuie să arate dacă descărcarea este realizată de destinatar, de transportator sau de o firmă specializată.

Trebuie precizată responsabilitatea pentru utilaje, personal și deteriorările produse în timpul manipulării.

Șoferul nu trebuie obligat să descarce manual mărfuri grele dacă acest serviciu nu a fost comandat și vehiculul nu are echipamentele necesare.

Recepția mărfii

Destinatarul trebuie să verifice numărul coletelor, sigiliile, ambalajele și starea aparentă înainte de semnarea documentelor.

Semnătura trebuie însoțită de numele persoanei, data și ora livrării.

Dacă există lipsuri ori deteriorări vizibile, acestea trebuie descrise concret. Formularea generală „marfă deteriorată” poate fi insuficientă pentru stabilirea situației.

Fotografiile trebuie realizate înainte de descărcarea completă sau imediat după constatare, astfel încât să se vadă marfa, ambalajul și vehiculul.

Rezervele formulate la livrare

Destinatarul trebuie să înscrie rezerve privind numărul coletelor, ambalajele rupte, umezeala, deformarea, temperatura ori sigiliile.

Șoferul trebuie să primească posibilitatea de a consemna propriile observații.

Semnarea fără rezerve poate avea importanță probatorie cu privire la starea aparentă, dar nu exclude automat existența unor deteriorări ascunse care nu puteau fi observate la livrare.

Defectele ascunse trebuie comunicate transportatorului fără întârziere, în termenul și prin procedura aplicabilă.

Tariful transportului

Prețul poate fi stabilit pe cursă, kilometru, tonă, palet, oră sau printr-o formulă mixtă.

Contractul trebuie să indice dacă tariful include combustibilul, taxele de drum, asigurarea, încărcarea, descărcarea, staționarea și TVA-ul.

Pentru cursele periodice poate fi prevăzut un mecanism de ajustare în funcție de combustibil, inflație sau modificarea taxelor.

Formula trebuie să fie verificabilă și să indice sursa valorilor utilizate.

Costurile suplimentare

Pot apărea costuri pentru așteptare, redirecționare, kilometri suplimentari, depozitare, manipulare, returul mărfii, schimbul paleților sau accesul într-o zonă restricționată.

Contractul trebuie să precizeze tarifele ori metoda de calcul și persoana care poate aproba serviciul.

Transportatorul trebuie să păstreze dovezile privind timpul de așteptare, ruta și cheltuielile externe.

Beneficiarul nu trebuie să plătească o sumă suplimentară bazată numai pe o estimare verbală transmisă după finalizarea cursei.

Facturarea serviciului

Factura trebuie emisă conform contractului și documentelor care confirmă efectuarea transportului.

Părțile pot condiționa facturarea de primirea documentului de transport semnat, a comenzii, a procesului-verbal sau a dovezii de livrare.

Termenul în care transportatorul trebuie să transmită documentele trebuie precizat.

Lipsa originalului pe hârtie nu trebuie să blocheze nejustificat plata dacă părțile au acceptat transmiterea electronică a unei copii verificabile.

Termenul de plată

Contractul trebuie să indice numărul de zile calculat de la emiterea ori primirea facturii și documentelor complete.

Trebuie stabilit contul, moneda și explicația plății.

Pentru întârziere pot fi prevăzute dobânzi sau penalități, formulate clar și aplicate numai asupra sumelor scadente.

Beneficiarul nu trebuie să rețină întreaga factură din cauza unei diferențe minore dacă partea necontestată poate fi identificată.

Aspectele care trebuie stabilite înainte de cursă

Vehiculul utilizat

Transportatorul trebuie să aloce un vehicul potrivit naturii, greutății și volumului mărfii.

Contractul poate impune prelată, box, lift, instalație frigorifică, sistem GPS, sigiliu, bare de fixare ori alte dotări.

Vehiculul trebuie să fie curat și să nu conțină reziduuri care pot contamina ori deteriora bunurile.

Înlocuirea vehiculului trebuie permisă numai cu unul care îndeplinește cel puțin aceleași condiții.

Transportul în regim de temperatură controlată

Pentru produsele sensibile trebuie stabilit intervalul de temperatură la încărcare, pe traseu și la livrare.

Trebuie precizat cine verifică temperatura mărfii și cine furnizează raportul instalației frigorifice.

Ușile nu trebuie deschise inutil, iar timpul de încărcare și descărcare trebuie organizat astfel încât să nu fie întrerupt lanțul termic.

În cazul unei abateri, transportatorul trebuie să informeze imediat beneficiarul și să solicite instrucțiuni.

Transportul mărfurilor periculoase

Expeditorul trebuie să declare caracterul periculos al bunurilor și să furnizeze clasificarea, ambalarea, marcajele și documentele necesare.

Transportul trebuie executat cu vehicule, echipamente și personal care îndeplinesc cerințele specifice.

Transportatorul nu trebuie să accepte bunuri periculoase prezentate drept marfă generală.

Costurile și răspunderea pentru informații incorecte trebuie stabilite expres.

Transportul deșeurilor

Deșeurile trebuie identificate prin cod, categorie, cantitate, producător și destinatar autorizat.

Transportul poate necesita formulare, aprobări, notificări și alte documente speciale, în funcție de caracterul periculos sau nepericulos.

Contractul trebuie să precizeze cine completează documentele și cine verifică dreptul destinatarului de a primi deșeurile.

Transportul produselor alimentare

Vehiculul trebuie să corespundă tipului de produse și condițiilor de igienă.

Trebuie stabilite temperatura, separarea mărfurilor, curățarea și documentele de trasabilitate.

Produsele alimentare nu trebuie transportate împreună cu substanțe ori materiale care le pot contamina.

Obligațiile transportatorului

Transportatorul trebuie să se prezinte cu vehiculul adecvat, să preia marfa și să o transporte la destinație în termenul convenit.

Acesta trebuie să protejeze bunurile, să respecte instrucțiunile valabile și să informeze beneficiarul despre impedimente.

Transportatorul trebuie să păstreze documentele la bord, să respecte regulile de circulație și să utilizeze șoferi care îndeplinesc cerințele aplicabile.

La livrare trebuie să obțină dovada predării și să transmită documentele beneficiarului.

Obligațiile beneficiarului și expeditorului

Beneficiarul trebuie să comunice date reale despre marfă, traseu și condițiile speciale.

Expeditorul trebuie să pregătească bunurile, să asigure ambalarea corespunzătoare și să furnizeze documentele necesare.

Locul de încărcare trebuie să fie accesibil, iar marfa trebuie să fie pregătită la ora stabilită.

Beneficiarul trebuie să achite tariful și costurile suplimentare justificate potrivit contractului.

Instrucțiunile transmise transportatorului

Contractul trebuie să indice persoanele autorizate să modifice destinația, traseul, ora sau destinatarul.

Instrucțiunile importante trebuie transmise în scris, prin e-mail, platformă sau alt canal verificabil.

Șoferul nu trebuie să accepte modificări de la o persoană necunoscută numai pentru că aceasta cunoaște date despre marfă.

Imposibilitatea continuării transportului

Dacă drumul este blocat, destinatarul refuză marfa ori vehiculul se defectează, transportatorul trebuie să informeze beneficiarul și să solicite instrucțiuni.

Bunurile trebuie protejate, iar costurile rezonabile pentru staționare, depozitare, transbordare sau retur trebuie documentate.

Dacă situația necesită o acțiune urgentă pentru limitarea prejudiciului, transportatorul trebuie să aleagă măsura rezonabilă și să păstreze dovezile.

Subcontractarea transportului

Contractul trebuie să precizeze dacă transportatorul poate atribui cursa unui alt operator.

Beneficiarul poate solicita aprobarea prealabilă, mai ales pentru mărfuri valoroase, sensibile sau transporturi care necesită autorizații speciale.

Transportatorul contractual trebuie să verifice subcontractantul și să îi transmită toate instrucțiunile.

Subcontractarea nu trebuie să lase beneficiarul fără o persoană clar responsabilă pentru executarea contractului.

Răspunderea pentru marfă

Transportatorul răspunde, în condițiile legii și contractului, pentru marfa aflată în custodia sa între preluare și predare.

Pot apărea situații de pierdere totală, lipsă parțială, deteriorare, contaminare, furt sau întârziere.

Răspunderea trebuie analizată în funcție de cauza reală, rezervele formulate, ambalare, instrucțiunile beneficiarului și evenimentele care nu puteau fi prevenite.

Contractul nu trebuie să exonereze transportatorul pentru orice situație, indiferent de conduita sa.

Răspunderea pentru ambalarea necorespunzătoare

Dacă deteriorarea este produsă de un ambalaj insuficient, expeditorul poate răspunde pentru consecințele cauzate de această deficiență.

Transportatorul trebuie să formuleze rezerve dacă problema era vizibilă la preluare.

Acceptarea fără observații a unui ambalaj evident rupt poate îngreuna stabilirea răspunderii.

Asigurarea transportatorului

Beneficiarul trebuie să solicite informații despre polița de răspundere și limitele sale.

Polița trebuie să corespundă transportului național și tipului de marfă.

Unele bunuri, precum numerarul, bijuteriile, operele de artă, electronicele valoroase sau mărfurile lăsate în vehicul nesupravegheat, pot fi excluse ori limitate.

Existența poliței nu garantează automat plata întregii valori declarate.

Asigurarea separată a mărfii

Pentru o marfă valoroasă, beneficiarul poate încheia o asigurare cargo separată.

Aceasta poate acoperi riscuri care depășesc răspunderea legală sau contractuală a transportatorului.

Contractul trebuie să stabilească obligația de notificare a daunelor și cooperarea cu asigurătorul.

Constatarea unei daune

Destinatarul trebuie să oprească manipularea atunci când observă o daună importantă și să o documenteze.

Trebuie realizate fotografii ale ambalajului, mărfii, sigiliului și poziției în vehicul.

Transportatorul trebuie invitat să participe la constatare, iar bunurile nu trebuie aruncate ori reparate înainte ca probele să fie păstrate, cu excepția măsurilor urgente.

Valoarea prejudiciului trebuie demonstrată prin facturi, documente contabile, expertize și costurile reale de remediere.

Întârzierea livrării

Transportatorul trebuie să informeze beneficiarul imediat ce constată că termenul nu poate fi respectat.

Contractul poate prevedea penalități, însă acestea trebuie să fie clare și proporționale.

Beneficiarul trebuie să dovedească prejudiciile suplimentare solicitate, dacă acestea nu sunt acoperite printr-o clauză penală valabilă.

Traficul obișnuit sau timpii normali de odihnă nu trebuie tratați automat drept evenimente imprevizibile dacă puteau fi luați în calcul la planificare.

Forța majoră

Contractul trebuie să prevadă notificarea unui eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil care împiedică executarea.

Pana obișnuită, lipsa șoferului, defectul produs prin întreținere necorespunzătoare sau creșterea costului combustibilului nu reprezintă automat forță majoră.

Partea afectată trebuie să limiteze consecințele și să reia executarea atunci când impedimentul încetează.

Sistemul RO e-Transport

Pentru anumite transporturi interne de bunuri cu risc fiscal ridicat este necesară declararea în Sistemul RO e-Transport și obținerea codului UIT.

Contractul trebuie să precizeze persoana care verifică aplicabilitatea sistemului, introduce datele și transmite codul transportatorului înainte de începerea cursei.

În cazul unei tranzacții interne, obligația declarării revine, de regulă, furnizorului român ori operatorului economic desemnat de reglementări, nu automat firmei care prestează numai transportul.

Transportatorul și conducătorul auto trebuie să primească informațiile necesare și să prezinte codul UIT împreună cu documentele transportului la solicitarea organelor de control.

Condițiile de monitorizare prin RO e-Transport

Pentru transporturile interne sunt monitorizate bunurile cu risc fiscal ridicat atunci când sunt utilizate vehicule cu masa maximă tehnic admisibilă de minimum 2,5 tone și este depășit pragul aplicabil privind masa brută ori valoarea unei partide de bunuri.

Contractul nu trebuie să copieze numai pragurile, deoarece beneficiarul trebuie să verifice și categoria bunurilor, operațiunea, excepțiile și regulile în vigoare la data cursei.

Schimbarea vehiculului, a numărului de înmatriculare, a traseului ori a cantității trebuie comunicată persoanei responsabile de declarație pentru actualizarea permisă a datelor.

Confidențialitatea informațiilor

Transportatorul poate avea acces la clienți, prețuri, produse, cantități, trasee și date despre stocuri.

Contractul poate interzice divulgarea documentelor și folosirea informațiilor în alte scopuri.

Șoferul nu trebuie să publice fotografii cu marfa, depozitul sau documentele fără acord.

Încetarea contractului-cadru

Contractul poate înceta la expirare, prin acord, denunțare cu preaviz sau reziliere pentru neexecutare.

Încetarea nu trebuie să afecteze cursele deja acceptate, dacă părțile nu convin anularea lor.

Trebuie stabilit ce se întâmplă cu facturile, documentele, reclamațiile și mărfurile aflate deja în transport.

Anularea unei comenzi

Comanda poate fi anulată înainte de prezentarea vehiculului, dar contractul poate prevedea un tarif dacă transportatorul a rezervat resurse sau a parcurs deja o distanță.

Costul trebuie stabilit în funcție de momentul anulării și cheltuielile efective.

Transportatorul trebuie să confirme disponibilitatea înainte ca beneficiarul să considere cursa rezervată definitiv.

Documente și informații necesare pentru contract

• datele complete ale beneficiarului, expeditorului, transportatorului și destinatarului;
• licențele și documentele corespunzătoare vehiculului și operațiunii;
• denumirea, cantitatea, greutatea, volumul și valoarea mărfii;
• ambalarea, marcarea, paletizarea și condițiile speciale;
• adresa și intervalul de încărcare și descărcare;
• persoanele responsabile pentru manipulare și fixare;
• tipul vehiculului, echipamentele și regimul de temperatură;
• traseul, termenul de livrare și procedura în caz de impediment;
• tariful, TVA-ul, costurile suplimentare și termenul de plată;
• asigurarea transportatorului și valoarea declarată a mărfii;
• procedura de constatare, reclamație și despăgubire;
• obligațiile privind RO e-Transport și transmiterea codului UIT.

Greșeli frecvente la redactarea contractului

O greșeală frecventă este descrierea bunurilor numai prin expresia „marfă generală”.

Greutatea, dimensiunile și valoarea nu trebuie comunicate numai după sosirea vehiculului.

Responsabilitatea pentru încărcare și fixare nu trebuie lăsată neclară.

Tariful nu trebuie stabilit fără TVA, timpi de așteptare și costuri suplimentare.

O cursă internă nu trebuie considerată automat supusă Convenției CMR numai pentru că este utilizat un formular cu această denumire.

Transportatorul nu trebuie să accepte mărfuri periculoase sau sensibile prezentate drept produse obișnuite.

Destinatarul nu trebuie să semneze fără observații dacă există lipsuri ori daune vizibile.

Asigurarea transportatorului nu trebuie presupusă ca acoperind orice marfă și orice valoare.

Obligația RO e-Transport nu trebuie transferată automat firmei de transport dacă legea o atribuie unei alte persoane.

Reclamațiile nu trebuie formulate fără fotografii, documente și dovada valorii prejudiciului.

Completarea online a contractului

Un formular online poate ajuta părțile să introducă datele firmelor, mărfurile, traseul, tariful și obligațiile de livrare.

Contractul poate fi descărcat în format editabil pentru negociere și în PDF pentru semnare și arhivare.

Pentru curse repetate, documentul poate fi utilizat drept contract-cadru, iar fiecare transport poate fi organizat printr-o comandă anexată.

Modelul trebuie adaptat pentru mărfuri periculoase, produse alimentare, transport frigorific, deșeuri, bunuri valoroase și operațiuni supuse RO e-Transport.

De ce este important un contract complet

Beneficiarul poate demonstra ce marfă a predat, unde trebuia livrată și ce tarif a acceptat.

Transportatorul poate verifica greutatea, condițiile de manipulare, timpii de așteptare și costurile care îi revin.

Destinatarul poate consemna starea și cantitatea bunurilor la momentul recepției.

Clauzele privind asigurarea, rezervele, întârzierile și RO e-Transport reduc riscul unor sancțiuni și litigii.

Un Contract transport marfă intern bine redactat trebuie să reflecte fiecare etapă, de la pregătirea mărfii până la confirmarea livrării. Documentul trebuie păstrat împreună cu comenzile, scrisorile de trăsură, avizele, facturile, dovezile de plată, codurile UIT, fotografiile și procesele-verbale privind eventualele daune.