Declaratie pe propria raspundere ca nu am venit – model actualizat pentru anul 2026

Declarație pe propria răspundere că nu am venit – model pentru confirmarea lipsei veniturilor

O declarație pe propria răspundere că nu am venit este documentul prin care o persoană confirmă în scris că, într-o anumită perioadă, nu a realizat veniturile indicate în declarație. Documentul poate fi solicitat pentru acordarea unui beneficiu social, stabilirea unei persoane în întreținere, completarea unui dosar administrativ, obținerea unor servicii medicale sau justificarea situației financiare în fața unei instituții.

Formularea trebuie adaptată scopului concret. Afirmația generală „nu am venituri” poate fi insuficientă dacă instituția dorește să afle dacă persoana nu obține salarii, pensii, venituri independente, chirii, dividende, venituri din străinătate sau alte sume. Declarația trebuie să arate clar ce categorii de venit sunt avute în vedere și pentru ce perioadă este confirmată lipsa lor.

Documentul nu dovedește automat lipsa veniturilor în orice procedură. Destinatarul poate verifica informațiile în evidențele fiscale și poate solicita adeverințe, extrase sau alte documente justificative. Declarația trebuie utilizată numai în forma acceptată de instituția la care este depusă.

Când se folosește declarația privind lipsa veniturilor

Declarația poate fi solicitată atunci când o persoană trebuie inclusă în întreținerea unui membru al familiei, când solicită un ajutor sau o facilitate acordată în funcție de venit ori când trebuie să demonstreze că nu desfășoară o activitate remunerată.

Un angajator poate solicita documentul pentru stabilirea deducerilor personale aferente unei persoane aflate în întreținerea salariatului. Într-o asemenea situație, declarația trebuie să identifice persoana întreținută și să prezinte veniturile acesteia în raport cu condițiile fiscale aplicabile. Normele fiscale prevăd utilizarea declarațiilor pe propria răspundere pentru justificarea situației persoanelor aflate în întreținere.

Documentul mai poate fi cerut de o primărie, o unitate de învățământ, o casă de asigurări, o instituție care administrează beneficii sociale sau o altă organizație. Fiecare procedură poate avea propriul formular, propriile categorii de venit și o perioadă diferită pentru care sunt solicitate informațiile.

Declarația pentru o persoană aflată în întreținere

Atunci când documentul este folosit pentru declararea unei persoane aflate în întreținere, trebuie menționată relația dintre aceasta și persoana care solicită facilitatea. Poate fi vorba despre soț, soție, părinte, copil major sau altă persoană care se încadrează în condițiile procedurii respective.

Declarația trebuie să arate dacă persoana nu obține deloc venituri sau dacă realizează venituri sub limita luată în considerare de instituție. Aceste două situații nu sunt identice, iar formularul trebuie completat conform realității.

Declarația pentru ajutoare și beneficii sociale

Pentru acordarea unui ajutor, instituția poate analiza veniturile tuturor membrilor familiei. În acest caz, fiecare persoană majoră poate fi obligată să declare salariile, pensiile, indemnizațiile, activitățile independente, chiriile și celelalte venituri realizate.

Dacă solicitantul nu a obținut niciun venit într-o anumită lună sau perioadă, acest lucru trebuie precizat expres. Declarația poate fi însoțită de documente fiscale sau de verificări efectuate direct de autoritate.

Ce trebuie să conțină declarația

Cum trebuie formulată lipsa veniturilor

Textul trebuie să fie mai precis decât o simplă afirmație potrivit căreia persoana nu are bani. Lipsa disponibilităților într-un cont bancar nu înseamnă automat lipsa veniturilor, iar faptul că o persoană nu este angajată nu exclude existența unor venituri din chirii, investiții sau activități independente.

O formulare clară poate preciza că declarantul nu realizează venituri din salarii, pensii, activități independente, cedarea folosinței bunurilor, investiții, activități agricole sau alte surse în perioada indicată. Lista trebuie însă adaptată cerințelor instituției și situației reale.

Dacă persoana primește o indemnizație, o bursă, un ajutor sau o altă sumă, aceasta nu trebuie omisă numai pentru că nu reprezintă salariu. Instituția destinatară este cea care stabilește dacă suma respectivă este inclusă sau exceptată la calcularea dreptului solicitat.

Pentru ce perioadă se întocmește declarația

Perioada poate fi o lună, mai multe luni, un an calendaristic sau intervalul cerut de instituție. Documentul trebuie să conțină date exacte, de exemplu „în perioada 1 ianuarie–30 iunie” sau „în luna mai”.

Formulări precum „în prezent nu am venituri” pot fi neclare, deoarece nu indică momentul de la care persoana nu mai realizează venituri. Dacă declarantul a avut un contract de muncă încheiat recent, poate menționa data încetării și faptul că după acea dată nu a mai obținut veniturile descrise.

O declarație privind situația actuală nu confirmă automat lipsa veniturilor din anii anteriori. Dacă dosarul privește mai multe perioade, poate fi necesară completarea unor declarații separate sau anexarea documentelor fiscale corespunzătoare.

Diferența dintre lipsa veniturilor și lipsa unui loc de muncă

O persoană fără contract individual de muncă poate realiza venituri din activități independente, drepturi de autor, închirierea unor bunuri, investiții, dividende, agricultură sau surse din străinătate. De aceea, declarația nu trebuie limitată la afirmația că persoana este șomeră sau nu este angajată.

În sens invers, o persoană poate figura ca asociat într-o societate fără să fi încasat dividende sau alte venituri în perioada analizată. Declarația trebuie să se refere la sumele efectiv relevante pentru procedură, nu doar la existența unei calități într-o firmă.

Dacă există neclarități privind includerea unei anumite sume, declarantul trebuie să solicite explicații instituției înainte de semnare. O informație prezentată transparent este preferabilă omiterii unui venit care ar putea fi identificat ulterior.

Declarația și asigurarea de sănătate

Faptul că o persoană declară că nu realizează venituri nu îi oferă automat calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate. Procedura poate presupune depunerea Declarației unice și exercitarea opțiunii pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, în funcție de situația persoanei.

Formularul D212 este utilizat inclusiv de persoanele fără venituri care optează pentru plata contribuției de sănătate. O declarație simplă prezentată unei case de asigurări sau unui angajator nu înlocuiește formularul fiscal atunci când acesta este necesar.

Înainte de depunerea documentului trebuie verificat dacă solicitantul se încadrează într-o categorie asigurată fără plata contribuției, este declarat în întreținerea altei persoane sau trebuie să se asigure printr-o procedură separată.

Documente care pot însoți declarația

În funcție de scop, instituția poate solicita o copie a actului de identitate, adeverință de venit, certificat fiscal, document privind încetarea contractului de muncă, extras din evidențele fiscale sau alte înscrisuri.

Dacă declarația este depusă pentru includerea în întreținere, pot fi solicitate documente care dovedesc relația de familie. Pentru beneficii sociale poate fi necesară prezentarea actelor tuturor membrilor gospodăriei.

În partea finală a declarației este utilă enumerarea anexelor. Solicitantul trebuie să păstreze copii ale documentelor și dovada depunerii dosarului.

Cine semnează documentul

Declarația trebuie semnată de persoana la care se referă lipsa veniturilor. Un membru al familiei nu ar trebui să declare în numele unei alte persoane majore, cu excepția situațiilor în care procedura permite reprezentarea și există o împuternicire valabilă.

Pentru un minor, informațiile sunt declarate de părinte sau de reprezentantul legal. În cazul unei persoane lipsite de capacitate ori aflate sub o măsură de ocrotire se aplică regulile privind reprezentarea legală.

Instituția poate accepta o semnătură olografă, o semnătură electronică sau transmiterea printr-un cont electronic identificat. Forma trebuie verificată înainte de trimiterea documentului.

Răspunderea pentru informațiile declarate

Persoana trebuie să citească integral documentul și să verifice dacă informațiile corespund realității. O declarație neadevărată poate determina respingerea cererii, recuperarea sumelor acordate necuvenit sau aplicarea altor consecințe prevăzute de procedura respectivă.

Dacă declarantul începe ulterior să obțină venituri, poate avea obligația de a informa instituția care i-a acordat un drept pe baza situației anterioare. Termenul și modalitatea de notificare depind de beneficiul sau procedura concretă.

Dacă după depunere este observată o greșeală, persoana trebuie să solicite corectarea documentului sau să transmită o nouă declarație. Nu este recomandată modificarea informală a unui exemplar deja înregistrat.

Greșeli frecvente la completarea declarației

Una dintre cele mai frecvente greșeli este omiterea perioadei. Afirmația că persoana nu are venituri trebuie raportată la o lună sau la un interval clar.

O altă problemă este confundarea lipsei salariului cu lipsa tuturor veniturilor. Persoana trebuie să verifice dacă a primit chirii, dividende, dobânzi, indemnizații, venituri independente sau alte sume relevante.

Trebuie evitate și utilizarea unui formular destinat altei instituții, completarea incorectă a datelor personale, lipsa semnăturii și omiterea anexelor solicitate. Declarația trebuie adaptată de fiecare dată scopului pentru care este emisă.

De ce este util un model completat online

Un model de declarație pe propria răspundere că nu am venit completat online ajută la identificarea declarantului, stabilirea perioadei și prezentarea categoriilor de venit avute în vedere. Formularul poate fi adaptat pentru un angajator, o primărie, o casă de asigurări, o unitate de învățământ sau o altă instituție.

După completare, documentul poate fi descărcat în format PDF sau DOC, verificat, semnat și depus împreună cu actele justificative solicitate. Declarantul trebuie să păstreze o copie și să comunice eventualele modificări ale situației sale atunci când procedura impune această obligație.